Monday, October 25, 2010

Întâlnirea Consiliului IASWECE

6-10 octombrie 2010, Nagykovácsi, Ungaria

Lect. univ. drd. Sorin R. Ţigăreanu

Asociaţia Internaţională pentru Educaţie Steiner/Waldorf în Copilăria Timpurie (IASWECE) are ca membrii asociaţii de pedagogie Waldorf din următoarele ţări: Africa de Sud, America de Nord, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, Suedia, Ucraina, Ungaria.

IASWECE a fost întemeiată în 2006, în urma unui proces complex de remodelare a Asociaţiei Internaţionale a Grădiniţelor Waldorf (IVW), care fusese fondată în 1969, în Germania. Consiliul cuprinde reprezentanţi din fiecare ţară membră, iar întâlnirile se ţin de două ori pe an, de fiecare dată în altă locaţie.

Ca de fiecare dată, întâlnirea a avut o temă de studiu (relaţia complexă dintre eu şi trup), prezentarea „problemelor arzătoare” din lume referitoare la copilul mic, discutarea funcţionării asociaţiei, dezbaterea bugetului pentru 2011 şi organizarea conferinţelor internaţionale din viitor. La această întâlnire au participat 29 de reprezentanţi şi cei doi conducători ai Secţiei Pedagogice de la Goetheanum, Dornach.

Participanţii au fost invitaţi şi la seminarul de educatoare Waldorf din Solymár cu ocazia întâlnirii naţionale a educatoarelor din Ungaria şi a festivităţii aniversare a 21 de ani de la întemeierea seminarului.

1. Tema de studiu a fost abordată şi discutată din patru perspective: raportul eului cu corporalitatea fizică / organizarea eului şi Eul superior / neuronii oglindă şi imaginile interioare / procesele de imitaţie.

2. Problemele arzătoare. Au fost făcute prezentări referitoare la problemele care constituie provocările celor ce lucrează astăzi cu copiii mici în diferite ţări: Africa de Sud, Brazilia, Bulgaria, Belgia, Cehia, Chile, China, Estonia, Germania, Israel, Kenia, Lituania, Mexic, Moldova, Polonia, România, Turcia, Ungaria, Ucraina. Prezentările au arătat că multe probleme există peste tot în lume.

Astfel, în multe ţări se lucrează la aducerea la zi a curriculei în condiţiile modificării legislaţiei şi a problemelor actuale din învăţământ. Aici se constată marea problemă a nerespectării orientării specifice Waldorf a curriculei şi lupta împotriva tendinţelor de a se adapta prea mult la curricula de stat.

Mamele trebuie să se întoarcă la lucru cât de repede după naştere şi după perioada de îngrijire a copilului mic şi este nevoie de grupe pentru copiii sub trei ani. Aceste grupe nu trebuie să fie o copie în miniatură a grupelor Waldorf cu program pentru copiii peste trei ani, ci să cuprindă mai ales îngrijirea copiilor.

O altă problemă arzătoare este cea a copiilor mai mari din grupă, care urmează să meargă la şcoală. S-a vorbit aici de coborârea vârstei de şcolarizare şi de compromisurile la care apelează uneori educatoarele Waldorf ca să-i pregătească pe copii pentru şcoală - o falsă problemă care nu ţine cont de vârsta copiilor.

S-a constatat în cele mai multe ţări necunoaşterea „meseriei de părinte” şi lipsa de timp a acestora pentru o viaţă de familie corespunzătoare unei creşteri sănătoase a copiilor. S-a abordat şi excesul de televizor şi computer şi efectele acestora asupra sănătăţii şi creşterii armonioase.

S-a constatat peste tot creşterea numărului copiilor cu probleme de comportament. S-a prezentat şi fenomenul copiilor care nu sunt în stare să imite şi ce consecinţe are acest fenomen pentru ceea ce se întâmplă în grupă. Ce abordare trebuie să aibă educatoarea pentru a se putea aplica principiul model-imitaţie şi în aceste cazuri.

Un aspect îngrijorător îl constituie şi modul de formare al educatoarelor Waldorf. Există o anumită grabă de a începe munca într-o grupă Waldorf. În unele ţări aceasta este legată de nevoia de a avea un loc de muncă. În China, de exemplu, există şi graba de a face imediat totul. De exemplu, după primul modul de pregătire, deja, s-au deschis numeroase grupe care fac un fel de pedagogie Waldorf care preia elementele exterioare doar şi nu ţin cont de nevoile reale ale copiilor şi nici de cunoaşterea aprofundată a abordării pedagogice a lui Rudolf Steiner. În Asia este o afacere bună să faci Waldorf, se vinde bine. Aici problema care se pune este cât adevăr trăieşte în munca celor care procedează astfel şi responsabilitatea noastră a tuturor pentru ceea ce înseamnă cu adevărat Waldorf.

3. Modul de lucru al IASWECE şi al membrilor acesteia a constituit subiectul mai multor sesiuni de lucru ale acestei întâlniri de consiliu. Se ştie că membrii IASWECE trebuie să fie asociaţii naţionale, care promovează colaborarea între toţi pedagogii Waldorf care se ocupă de copilul mic din ţara respectivă. Aceasta asigură forţa de lucru tuturor colegilor din lume, prin întărirea conştienţei că aparţinem la o mişcare internaţională. Prezentările din consiliu au arătat în primul rând că există pericolul fărâmiţării mişcării, datorită fenomenului complex al accentuării individualizării în lume. Un exemplu îl constituie în multe ţări slaba relaţie dintre organizaţiile de la nivelul grădiniţelor Waldorf şi organizaţiilor şcolare Waldorf, lipsa unei colaborări nuanţate şi extinse, necunoaşterea reciprocă a problemelor şi aspectelor specifice pedagogiei Waldorf a acestor perioade de vârstă atât de diferite.

S-a dezbătut şi nevoia creşterii conştienţei în ţările membre asupra activităţilor Asociaţiei Internaţionale. IASWECE a reuşit în cei patru ani de după reorganizare să fie prezentă în diferite organizaţii internaţionale, să participe la platforma educaţională a Parlamentului European, să fie, aşadar, în plină actualitate. În ţările membre este nevoie de a fi la curent cu aceste noi dezvoltări, de a menţine pedagogia Waldorf la nivelul vieţii de acum, de a putea răspunde în mod competent la provocările vieţii de azi şi din viitor. Este vorba de a practica o pedagogie Waldorf veritabilă şi modernă, iar nu una formală, superficială. Nu trebuie uitată menirea culturală a impulsului spiritual promovat de pedagogia Rudolf Steiner / Waldorf.

În cadrul IASWECE activează mai multe grupe de lucru, având mandat de a aborda problemele arzătoare cele mai acute ale vremurilor noastre.

Una din cele mai importante activităţi este cea de formare a educatoarelor Waldorf pentru copiii mici şi foarte mici. Este nevoie de o formare diferenţiată: pentru a fi împreună cu copiii sub trei ani este nevoie de accentul pe îngrijire; pentru vârstele 3-6 ani este nevoie de pregătirea specifică de educatoare / educator Waldorf; pentru vârsta preşcolară este nevoie de o abordare diferenţiată, în legătură cu fenomenele şi legislaţia trecerii de la grădiniţă la şcoală.

Grupul de lucru pentru seminariile Steiner / Waldorf de pregătire a pedagogilor pentru vârsta timpurie a elaborat şi formulat o serie de linii directoare care sunt destinate aprecierii şi evaluării programelor de formare. Aceste linii directoare au fost general acceptate şi votate de membrii consiliului, pe baza unei munci de 4 ani desfăşurate cu implicarea tuturor seminariilor şi centrelor de formare pentru pedagogia Waldorf a copilului mic şi foarte mic. Aici este cuprinsă şi problema respectării specificului Steiner / Waldorf. Aceasta este o muncă în consens cu formulările similare pentru pregătirea dascălilor de şcoală Waldorf, care au fost elaborate de Consiliul European al Şcolilor Steiner / Waldorf, de Secţia Pedagogică a Şcolii Superioare de Ştiinţă Spirituală de la Goetheanum, Dornach şi de Cercul de la Haga (organul consultativ internaţional ce cuprinde reprezentanţi ai diferitelor organizaţii Steiner / Waldorf). Seminariile şi centrele de formare, asociaţiile naţionale trebuie să se implice în realizarea acestor linii directoare ce reprezintă aspectele specifice pedagogiei Steiner / Waldorf. Interesant este că în ţări precum Austria, Germania, Ungaria, Cehia, Norvegia, Olanda, Ucraina, Turcia, Coreea de Sud, România universităţile / facultăţile de pedagogie au devenit interesate în această pedagogie şi au început programe de pregătire în acest domeniu. Primul deziderat este pregătirea unor specialişti care să cunoască specificul real al acestei pedagogii. Pentru aceasta este nevoie de a avea formularea clară a acestui specific, a unor linii directoare care să diferenţieze pedagogia Waldorf de celelalte abordări pedagogice. Pe de altă parte, mişcarea Waldorf internaţională a început să se deschidă lumii şi să accepte provocările acesteia, fără a se mai ascunde în vreo nişă.

Un alt grup de lucru este cel pentru educaţia copiilor foarte mici, aşanumitul „grup de la 0 la 3 ani”, din acest grup s-a adresat rugămintea către toate asociaţiile naţionale de a identifica cererea de grupe cu copii sub trei ani şi de a găsi educatoarele care doresc să activeze în aceste grupe. Se doreşte crearea unei reţele internaţionale.

La fel şi dinspre grupul de lucru pentru copiii mai mari (trecerea grădiniţă-şcoală) s-a exprimat invitaţia de a crea legături internaţionale, pentru a aborda împreună felul cum ar trebui procedat pedagogic la această vârstă. Cu toate diferenţele culturale şi legislative, există deja multă experienţă acumulată care poate fi de ajutor peste tot în lume.

Proiectele pentru susţinerea seminariilor, care sunt cofinanţate de IASWECE, au fost discutate şi din perspectiva continuării procesului de autonomizare a acestora, de reducere treptată a participării IASWECE la finanţare. În momentul de faţă, sunt susţinute financiar parţial proiecte de formare şi perfecţionare în Africa de Sud, Armenia, Asia de Sud-Est, Bulgaria, Cehia, Chile, China, Coreea de Sud, Estonia, Etiopia, India, Israel (Gaza), Kenia, Kirghistan, Lituania, Peru, Polonia, România / Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina, Ungaria, Vietnam. Pentru toate aceste proiecte este nevoie de o intensă activitate de strângere de fonduri, la care sunt invitate toate ţările membre ale IASWECE, fiecare după posibilităţi.

Formele de lucru în IASWECE sunt determinate şi de locaţiile unde se află membrii organelor executive: comitetul de coordonare şi consiliul executiv. Anume este vorba de Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Suedia, SUA. Pentru că membrii acestor grupuri executive sunt aleşi şi se schimbă periodic, organizaţia este condusă ca una virtuală, sediul din Suedia fiind mai degrabă o adresă poştală şi locaţia arhivei curente. Administrarea şi conducerea tuturor activităţilor IASWECE este aşadar un proces în continuă mişcare şi la fiecare întâlnire a consiliului (care este organul de decizie) sunt examinate procesele şi desfăşurările din asociaţie şi se alcătuiesc planurile pentru viitor. În acest moment este în discuţie organizarea unui birou suplimentar în Belgia. Toate aceste aspecte presupun şi decizii financiare, corespunzătoare bugetului discutat şi votat de membrii consiliului. Sunt astfel luate decizii cu implicaţii financiare, fiscale şi de dreptul muncii, dar şi decizii care influenţează activitatea miilor de persoane implicate în proiectele susţinute de IASWECE. De aceea este nevoie de trezirea şi în organizaţiile naţionale a conştienţei pentru toate aceste lucruri, naşterea unui impuls de a ajuta, de a participa intens la viaţa IASWECE.

Sâmbătă 9 octombrie, membrii consiliului au fost invitaţi la seminarul de educatoare Waldorf din Solymár, cu ocazia întâlnirii naţionale a educatoarelor Waldorf şi a aniversării a 21 de ani de la întemeierea seminarului.

În decursul vizitei au fost prezentate chestiunile discutate de colegele din Ungaria, apoi a urmat conferinţa psihologului Vekerdy Tamás, unul din principalii fondatorii şi promotori ai pedagogiei Waldorf în Ungaria şi a fost vizionat teatrul de masă cu basmul „Regele de sticlă”.

În Ungaria, după alegeri au avut loc schimbări în legislaţie, urmând să fie votată şi o nouă lege a învăţământului. Grădiniţele şi şcolile Waldorf din Ungaria sunt acreditate şi funcţionează în regim privat, dar legea permite ca finanţarea şcolarizării per copil să fie transferată la unitatea şcolară pe care o aleg părinţii pentru copii lor. Situaţia pedagogiei Waldorf este stabilă, relaţiile profesionale şi de muncă sunt bine structurate şi diferitele organizaţii de orientare Steiner / Waldorf colaborează bine. Criza financiară şi economică afectează însă posibilităţile de dezvoltare şi limitează autonomia învăţământului Waldorf.

Va urma cât de curând o reevaluare a curriculei preşcolare Waldorf.

Un alt aspect provoacă însă multă nelinişte, ba chiar conduce la o atitudine de refuz, anume extinderea programului grădiniţelor Waldorf de la 4 la 8 ore. Care sunt considerentele pedagogice Waldorf care să justifice o asemenea decizie? Sunt educatoarele Waldorf din Ungaria pregătite pentru aşa ceva? În general, atitudinea este rezervată, deşi numărul grupelor cu program prelungit a crescut. Este vorba de acceptarea cererii părinţilor, în primul rând a mamelor, care nu mai pot sta acasă prea mult după naştere şi trebuie să lucreze din nou. La fel, sunt tot mai multe cereri de înscriere pentru copii sub 3 ani. Nici pentru o asemenea situaţie educatoarele Waldorf din Ungaria nu se simt pregătite suficient ca să poată reprezenta şi aplica în mod competent pedagogia Waldorf pentru asemenea cazuri de excepţie.

Întâlnirea s-a încheiat cu câteva dansuri populare, cântate şi dansate de toţi cei prezenţi.

4. Congrese internaţionale. IASWECE este implicată în organizarea întâlnirii mondiale a educatoarelor Waldorf de la Dornach, în aprilie 2012. În continuarea acestei întâlniri va urma congresul mondial al şcolilor Waldorf, în felul acesta încercându-se crearea unei legături între cele două mişcări pedagogice Waldorf. Până la sfârşitul anului 2010 vor fi comunicate datele generale pentru aceste congrese şi va fi propusă tema comună de studiu şi de pregătire pentru congrese.

Între 9 şi 17 iulie 2011, la Semily în Cehia, se va desfăşura Academia de vară Waldorf. Colegele din asociaţia Waldorf din Cehia au început să trimită invitaţii, în special colegelor din ţările Europei de Răsărit. Există posibilitatea de a prelua o parte din cheltuielile de participare, masă şi cazare a colegelor din Răsărit.

Întâlnirea consiliului IASWECE s-a desfăşurat în grădiniţa Waldorf din Nagykovácsy, un sat aflat la 20 de km de Budapesta, printre dealuri calcaroase şi împădurite. Este o zonă în care de circa 200 de ani locuia o numeroasă populaţie germană, şvabii de Dunăre. Astăzi numărul lor a scăzut radical, iar urmele lăsate de ei se pierd printre numărul mare de proprietăţi moderne, case şi vile construite mai ales în ultimii 10-15 ani. Clădirea grădiniţei este spaţioasă, are o curte-grădină frumos amenajată cu mai multe locuri de joacă şi cu multă verdeaţă. Consiliul a fost acolo oaspetele părinţilor din grădiniţă, care au ajutat la buna desfăşurare a întâlnirii.