Întâlnirea Consiliului IASWECE

6-10 octombrie 2010, Nagykovácsi, Ungaria

Lect. univ. drd. Sorin R. Ţigăreanu

Asociaţia Internaţională pentru Educaţie Steiner/Waldorf în Copilăria Timpurie (IASWECE) are ca membrii asociaţii de pedagogie Waldorf din următoarele ţări: Africa de Sud, America de Nord, Australia, Austria, Belgia, Brazilia, Cehia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Rusia, Spania, Suedia, Ucraina, Ungaria.

IASWECE a fost întemeiată în 2006, în urma unui proces complex de remodelare a Asociaţiei Internaţionale a Grădiniţelor Waldorf (IVW), care fusese fondată în 1969, în Germania. Consiliul cuprinde reprezentanţi din fiecare ţară membră, iar întâlnirile se ţin de două ori pe an, de fiecare dată în altă locaţie.

Ca de fiecare dată, întâlnirea a avut o temă de studiu (relaţia complexă dintre eu şi trup), prezentarea „problemelor arzătoare” din lume referitoare la copilul mic, discutarea funcţionării asociaţiei, dezbaterea bugetului pentru 2011 şi organizarea conferinţelor internaţionale din viitor. La această întâlnire au participat 29 de reprezentanţi şi cei doi conducători ai Secţiei Pedagogice de la Goetheanum, Dornach.

Participanţii au fost invitaţi şi la seminarul de educatoare Waldorf din Solymár cu ocazia întâlnirii naţionale a educatoarelor din Ungaria şi a festivităţii aniversare a 21 de ani de la întemeierea seminarului.

1. Tema de studiu a fost abordată şi discutată din patru perspective: raportul eului cu corporalitatea fizică / organizarea eului şi Eul superior / neuronii oglindă şi imaginile interioare / procesele de imitaţie.

2. Problemele arzătoare. Au fost făcute prezentări referitoare la problemele care constituie provocările celor ce lucrează astăzi cu copiii mici în diferite ţări: Africa de Sud, Brazilia, Bulgaria, Belgia, Cehia, Chile, China, Estonia, Germania, Israel, Kenia, Lituania, Mexic, Moldova, Polonia, România, Turcia, Ungaria, Ucraina. Prezentările au arătat că multe probleme există peste tot în lume.

Astfel, în multe ţări se lucrează la aducerea la zi a curriculei în condiţiile modificării legislaţiei şi a problemelor actuale din învăţământ. Aici se constată marea problemă a nerespectării orientării specifice Waldorf a curriculei şi lupta împotriva tendinţelor de a se adapta prea mult la curricula de stat.

Mamele trebuie să se întoarcă la lucru cât de repede după naştere şi după perioada de îngrijire a copilului mic şi este nevoie de grupe pentru copiii sub trei ani. Aceste grupe nu trebuie să fie o copie în miniatură a grupelor Waldorf cu program pentru copiii peste trei ani, ci să cuprindă mai ales îngrijirea copiilor.

O altă problemă arzătoare este cea a copiilor mai mari din grupă, care urmează să meargă la şcoală. S-a vorbit aici de coborârea vârstei de şcolarizare şi de compromisurile la care apelează uneori educatoarele Waldorf ca să-i pregătească pe copii pentru şcoală - o falsă problemă care nu ţine cont de vârsta copiilor.

S-a constatat în cele mai multe ţări necunoaşterea „meseriei de părinte” şi lipsa de timp a acestora pentru o viaţă de familie corespunzătoare unei creşteri sănătoase a copiilor. S-a abordat şi excesul de televizor şi computer şi efectele acestora asupra sănătăţii şi creşterii armonioase.

S-a constatat peste tot creşterea numărului copiilor cu probleme de comportament. S-a prezentat şi fenomenul copiilor care nu sunt în stare să imite şi ce consecinţe are acest fenomen pentru ceea ce se întâmplă în grupă. Ce abordare trebuie să aibă educatoarea pentru a se putea aplica principiul model-imitaţie şi în aceste cazuri.

Un aspect îngrijorător îl constituie şi modul de formare al educatoarelor Waldorf. Există o anumită grabă de a începe munca într-o grupă Waldorf. În unele ţări aceasta este legată de nevoia de a avea un loc de muncă. În China, de exemplu, există şi graba de a face imediat totul. De exemplu, după primul modul de pregătire, deja, s-au deschis numeroase grupe care fac un fel de pedagogie Waldorf care preia elementele exterioare doar şi nu ţin cont de nevoile reale ale copiilor şi nici de cunoaşterea aprofundată a abordării pedagogice a lui Rudolf Steiner. În Asia este o afacere bună să faci Waldorf, se vinde bine. Aici problema care se pune este cât adevăr trăieşte în munca celor care procedează astfel şi responsabilitatea noastră a tuturor pentru ceea ce înseamnă cu adevărat Waldorf.

3. Modul de lucru al IASWECE şi al membrilor acesteia a constituit subiectul mai multor sesiuni de lucru ale acestei întâlniri de consiliu. Se ştie că membrii IASWECE trebuie să fie asociaţii naţionale, care promovează colaborarea între toţi pedagogii Waldorf care se ocupă de copilul mic din ţara respectivă. Aceasta asigură forţa de lucru tuturor colegilor din lume, prin întărirea conştienţei că aparţinem la o mişcare internaţională. Prezentările din consiliu au arătat în primul rând că există pericolul fărâmiţării mişcării, datorită fenomenului complex al accentuării individualizării în lume. Un exemplu îl constituie în multe ţări slaba relaţie dintre organizaţiile de la nivelul grădiniţelor Waldorf şi organizaţiilor şcolare Waldorf, lipsa unei colaborări nuanţate şi extinse, necunoaşterea reciprocă a problemelor şi aspectelor specifice pedagogiei Waldorf a acestor perioade de vârstă atât de diferite.

S-a dezbătut şi nevoia creşterii conştienţei în ţările membre asupra activităţilor Asociaţiei Internaţionale. IASWECE a reuşit în cei patru ani de după reorganizare să fie prezentă în diferite organizaţii internaţionale, să participe la platforma educaţională a Parlamentului European, să fie, aşadar, în plină actualitate. În ţările membre este nevoie de a fi la curent cu aceste noi dezvoltări, de a menţine pedagogia Waldorf la nivelul vieţii de acum, de a putea răspunde în mod competent la provocările vieţii de azi şi din viitor. Este vorba de a practica o pedagogie Waldorf veritabilă şi modernă, iar nu una formală, superficială. Nu trebuie uitată menirea culturală a impulsului spiritual promovat de pedagogia Rudolf Steiner / Waldorf.

În cadrul IASWECE activează mai multe grupe de lucru, având mandat de a aborda problemele arzătoare cele mai acute ale vremurilor noastre.

Una din cele mai importante activităţi este cea de formare a educatoarelor Waldorf pentru copiii mici şi foarte mici. Este nevoie de o formare diferenţiată: pentru a fi împreună cu copiii sub trei ani este nevoie de accentul pe îngrijire; pentru vârstele 3-6 ani este nevoie de pregătirea specifică de educatoare / educator Waldorf; pentru vârsta preşcolară este nevoie de o abordare diferenţiată, în legătură cu fenomenele şi legislaţia trecerii de la grădiniţă la şcoală.

Grupul de lucru pentru seminariile Steiner / Waldorf de pregătire a pedagogilor pentru vârsta timpurie a elaborat şi formulat o serie de linii directoare care sunt destinate aprecierii şi evaluării programelor de formare. Aceste linii directoare au fost general acceptate şi votate de membrii consiliului, pe baza unei munci de 4 ani desfăşurate cu implicarea tuturor seminariilor şi centrelor de formare pentru pedagogia Waldorf a copilului mic şi foarte mic. Aici este cuprinsă şi problema respectării specificului Steiner / Waldorf. Aceasta este o muncă în consens cu formulările similare pentru pregătirea dascălilor de şcoală Waldorf, care au fost elaborate de Consiliul European al Şcolilor Steiner / Waldorf, de Secţia Pedagogică a Şcolii Superioare de Ştiinţă Spirituală de la Goetheanum, Dornach şi de Cercul de la Haga (organul consultativ internaţional ce cuprinde reprezentanţi ai diferitelor organizaţii Steiner / Waldorf). Seminariile şi centrele de formare, asociaţiile naţionale trebuie să se implice în realizarea acestor linii directoare ce reprezintă aspectele specifice pedagogiei Steiner / Waldorf. Interesant este că în ţări precum Austria, Germania, Ungaria, Cehia, Norvegia, Olanda, Ucraina, Turcia, Coreea de Sud, România universităţile / facultăţile de pedagogie au devenit interesate în această pedagogie şi au început programe de pregătire în acest domeniu. Primul deziderat este pregătirea unor specialişti care să cunoască specificul real al acestei pedagogii. Pentru aceasta este nevoie de a avea formularea clară a acestui specific, a unor linii directoare care să diferenţieze pedagogia Waldorf de celelalte abordări pedagogice. Pe de altă parte, mişcarea Waldorf internaţională a început să se deschidă lumii şi să accepte provocările acesteia, fără a se mai ascunde în vreo nişă.

Un alt grup de lucru este cel pentru educaţia copiilor foarte mici, aşanumitul „grup de la 0 la 3 ani”, din acest grup s-a adresat rugămintea către toate asociaţiile naţionale de a identifica cererea de grupe cu copii sub trei ani şi de a găsi educatoarele care doresc să activeze în aceste grupe. Se doreşte crearea unei reţele internaţionale.

La fel şi dinspre grupul de lucru pentru copiii mai mari (trecerea grădiniţă-şcoală) s-a exprimat invitaţia de a crea legături internaţionale, pentru a aborda împreună felul cum ar trebui procedat pedagogic la această vârstă. Cu toate diferenţele culturale şi legislative, există deja multă experienţă acumulată care poate fi de ajutor peste tot în lume.

Proiectele pentru susţinerea seminariilor, care sunt cofinanţate de IASWECE, au fost discutate şi din perspectiva continuării procesului de autonomizare a acestora, de reducere treptată a participării IASWECE la finanţare. În momentul de faţă, sunt susţinute financiar parţial proiecte de formare şi perfecţionare în Africa de Sud, Armenia, Asia de Sud-Est, Bulgaria, Cehia, Chile, China, Coreea de Sud, Estonia, Etiopia, India, Israel (Gaza), Kenia, Kirghistan, Lituania, Peru, Polonia, România / Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina, Ungaria, Vietnam. Pentru toate aceste proiecte este nevoie de o intensă activitate de strângere de fonduri, la care sunt invitate toate ţările membre ale IASWECE, fiecare după posibilităţi.

Formele de lucru în IASWECE sunt determinate şi de locaţiile unde se află membrii organelor executive: comitetul de coordonare şi consiliul executiv. Anume este vorba de Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Olanda, Suedia, SUA. Pentru că membrii acestor grupuri executive sunt aleşi şi se schimbă periodic, organizaţia este condusă ca una virtuală, sediul din Suedia fiind mai degrabă o adresă poştală şi locaţia arhivei curente. Administrarea şi conducerea tuturor activităţilor IASWECE este aşadar un proces în continuă mişcare şi la fiecare întâlnire a consiliului (care este organul de decizie) sunt examinate procesele şi desfăşurările din asociaţie şi se alcătuiesc planurile pentru viitor. În acest moment este în discuţie organizarea unui birou suplimentar în Belgia. Toate aceste aspecte presupun şi decizii financiare, corespunzătoare bugetului discutat şi votat de membrii consiliului. Sunt astfel luate decizii cu implicaţii financiare, fiscale şi de dreptul muncii, dar şi decizii care influenţează activitatea miilor de persoane implicate în proiectele susţinute de IASWECE. De aceea este nevoie de trezirea şi în organizaţiile naţionale a conştienţei pentru toate aceste lucruri, naşterea unui impuls de a ajuta, de a participa intens la viaţa IASWECE.

Sâmbătă 9 octombrie, membrii consiliului au fost invitaţi la seminarul de educatoare Waldorf din Solymár, cu ocazia întâlnirii naţionale a educatoarelor Waldorf şi a aniversării a 21 de ani de la întemeierea seminarului.

În decursul vizitei au fost prezentate chestiunile discutate de colegele din Ungaria, apoi a urmat conferinţa psihologului Vekerdy Tamás, unul din principalii fondatorii şi promotori ai pedagogiei Waldorf în Ungaria şi a fost vizionat teatrul de masă cu basmul „Regele de sticlă”.

În Ungaria, după alegeri au avut loc schimbări în legislaţie, urmând să fie votată şi o nouă lege a învăţământului. Grădiniţele şi şcolile Waldorf din Ungaria sunt acreditate şi funcţionează în regim privat, dar legea permite ca finanţarea şcolarizării per copil să fie transferată la unitatea şcolară pe care o aleg părinţii pentru copii lor. Situaţia pedagogiei Waldorf este stabilă, relaţiile profesionale şi de muncă sunt bine structurate şi diferitele organizaţii de orientare Steiner / Waldorf colaborează bine. Criza financiară şi economică afectează însă posibilităţile de dezvoltare şi limitează autonomia învăţământului Waldorf.

Va urma cât de curând o reevaluare a curriculei preşcolare Waldorf.

Un alt aspect provoacă însă multă nelinişte, ba chiar conduce la o atitudine de refuz, anume extinderea programului grădiniţelor Waldorf de la 4 la 8 ore. Care sunt considerentele pedagogice Waldorf care să justifice o asemenea decizie? Sunt educatoarele Waldorf din Ungaria pregătite pentru aşa ceva? În general, atitudinea este rezervată, deşi numărul grupelor cu program prelungit a crescut. Este vorba de acceptarea cererii părinţilor, în primul rând a mamelor, care nu mai pot sta acasă prea mult după naştere şi trebuie să lucreze din nou. La fel, sunt tot mai multe cereri de înscriere pentru copii sub 3 ani. Nici pentru o asemenea situaţie educatoarele Waldorf din Ungaria nu se simt pregătite suficient ca să poată reprezenta şi aplica în mod competent pedagogia Waldorf pentru asemenea cazuri de excepţie.

Întâlnirea s-a încheiat cu câteva dansuri populare, cântate şi dansate de toţi cei prezenţi.

4. Congrese internaţionale. IASWECE este implicată în organizarea întâlnirii mondiale a educatoarelor Waldorf de la Dornach, în aprilie 2012. În continuarea acestei întâlniri va urma congresul mondial al şcolilor Waldorf, în felul acesta încercându-se crearea unei legături între cele două mişcări pedagogice Waldorf. Până la sfârşitul anului 2010 vor fi comunicate datele generale pentru aceste congrese şi va fi propusă tema comună de studiu şi de pregătire pentru congrese.

Între 9 şi 17 iulie 2011, la Semily în Cehia, se va desfăşura Academia de vară Waldorf. Colegele din asociaţia Waldorf din Cehia au început să trimită invitaţii, în special colegelor din ţările Europei de Răsărit. Există posibilitatea de a prelua o parte din cheltuielile de participare, masă şi cazare a colegelor din Răsărit.

Întâlnirea consiliului IASWECE s-a desfăşurat în grădiniţa Waldorf din Nagykovácsy, un sat aflat la 20 de km de Budapesta, printre dealuri calcaroase şi împădurite. Este o zonă în care de circa 200 de ani locuia o numeroasă populaţie germană, şvabii de Dunăre. Astăzi numărul lor a scăzut radical, iar urmele lăsate de ei se pierd printre numărul mare de proprietăţi moderne, case şi vile construite mai ales în ultimii 10-15 ani. Clădirea grădiniţei este spaţioasă, are o curte-grădină frumos amenajată cu mai multe locuri de joacă şi cu multă verdeaţă. Consiliul a fost acolo oaspetele părinţilor din grădiniţă, care au ajutat la buna desfăşurare a întâlnirii.

Modelul educaţional al grădiniţei Waldorf

ELEONORA ŢIGĂREANU
Structura Waldorf
Grădiniţa „Dumbrăvioara”, Cluj-Napoca


Pedagogia Waldorf împlineşte în România 20 de ani de activitate. În 1990 se începea un experiment educaţional alternativ care cuprindea pedagogia Waldorf, Montessori şi Step by step.
Între timp experimentul a fost un succes, iar iniţiativele de pedagogie alternativă s-au dovedit viabile. Acum putem găsi alternativele educaţionale în multe din oraşele României.
Grădiniţele şi grupele de grădiniţă Waldorf cunosc una din cele mai mari răspândiri, în anul şcolar 2009-2010 funcţionând un număr de 36 grupe Waldorf, cu 76 de educatoare şi 720 de copii, în 16 oraşe din România.
Demersul pedagogic în grădiniţa Waldorf se bazează pe o imagine a omului cuprinzătoare şi multiplă. Dezvoltarea fiinţei umane este urmărită nu numai în ceea ce priveşte organismul fizic şi vitalitatea, copilul parcurgând şi o evoluţie a însuşirilor sale interioare unde rolul principal îl joacă personalitatea sa unică.
Drept urmare, pedagogia Waldorf a fost dezvoltată şi este practicată ca o pedagogie integrală, care urmăreşte armonizarea tuturor componentelor fiinţei omeneşti în formare. De aici rezultă responsabilitatea deosebită a educatoarelor pentru însoţirea copilului la această vârstă. Competenţele acestora trebuie să cuprindă aspecte ce ţin de toate părţile constitutive ale fiinţei umane. Ca urmare, specializarea profesională a educatoarelor Waldorf trebuie să înglobeze cunoştinţe şi abilităţi suplimentare.
Pe lângă urmărirea dezvoltării individuale a fiecărui copil, pedagogia Waldorf presupune şi anumite raporturi colegiale care să faciliteze activitatea de autoadministrare instituţională. Un accent deosebit se pune pe cultivarea abilităţilor sociale ale educatoarelor Waldorf, pe colaborarea susţinută între colege.
Nu în ultimul rând, prin activităţile lor, educatoarele Waldorf cultivă sentimentul de apartenenţă la mişcarea Waldorf internaţională şi legăturile efective cu colegele din alte ţări. Astfel, se poate menţine accesul la cele mai noi dezvoltări şi experienţe din domeniul educării copilului mic şi foarte mic.
De-a lungul perioadei copilăriei mici, rolul educatoarei este esenţial, principiul educaţional al pedagogiei Waldorf care este aplicat acum fiind cel al imitaţiei de către copil a modelului educatoarei. Aceasta înseamnă că educatoarea trebuie sa devină un model demn de urmat, adică să se educe pe sine în aşa fel încât să poată educa, la rândul ei. Prin tot ce face, educatoarea este cea care însoţeşte copiii, îi ajută spre o dezvoltare armonioasă a personalităţii lor.
Pedagogia Waldorf este rezultatul strădaniei pedagogice de 90 de ani înspre dezvoltarea unei educaţii pornind de la copil. Pentru aceasta, demersul pedagogic în grădiniţa Waldorf urmăreşte aşezarea unei baze pentru dezvoltarea pe parcursul întregii vieţi omeneşti. Educatoarea se îngrijeşte de realizarea unui spaţiu educaţional propice acestei dezvoltări. Activitatea din grădiniţă se desfăşoară conform unor ritmuri organice: ritmul zilei, al săptămânii, al anului. Alternarea momentelor şi repetiţia ritmică asigură instituirea unor obiceiuri sănătoase cu efecte pe termen lung în viaţa copiilor.
Unul din instrumentele educative care stau în centrul pedagogiei Waldorf pentru copilul mic este jocul. Prin valoarea sa în socializarea copiilor, jocul dă posibilitatea dobândirii unor raporturi fireşti cu ceilalţi copii, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi creşterea încrederii în sine, a autonomiei, educarea voinţei şi a gândirii.
Jocul liber şi jocul dirijat asigură făurirea unei relaţii juste cu lumea înconjurătoare.
Versurile, basmele, mişcarea, cântul, desenul, pictura şi modelajul sunt larg folosite în spaţiul grădiniţei, cu variaţiunile corespunzătoare anotimpurilor, îndeletnicirilor omeneşti şi sărbătorilor anului, o bună parte din timp copiii petrecând-o şi în aer liber – în grădină sau în plimbări. Astfel diferitele abilităţi practice, artistice şi naturale au posibilitate de a se constitui şi dezvolta. Copiii vor putea să evolueze astfel conform propriului lor ritm şi nevoi, având timpul şi spaţiul necesare descoperirii de sine şi descoperirii lumii.
Educatoarea va trebui să-şi dezvolte propriile capacităţi de a-i observa şi cunoaşte pe copii, lumea înconjurătoare, să-şi exerseze abilităţile artistice, practice şi sociale pentru a putea realiza prilejurile necesare pentru o dezvoltare armonioasă a individualităţii fiecărui copil din grupă.
În acest context, este evidentă necesitatea implicării părinţilor în viaţa grădiniţei Waldorf. Nu doar pentru a crea o armonizare între ceea ce trăiesc copiii în timpul zilei, la grupă şi perioada de după amiază şi seara, acasă.
Viaţa de familie s-a schimbat foarte mult în prezent. Timpul petrecut de părinţi cu proprii copii s-a redus foarte mult azi, părinţii îşi asumă obligaţii crescute în viaţa profesională, iar contextul lumii de azi cunoaşte o presiune mult mai mare din exterior asupra copiilor. Mediile de informare au devenit tot mai agresive, mai solicitante, tot mai accesibile, chiar şi copiilor cei mai mici.
Efectele acestor stări de lucruri nu sunt cele mai îmbucurătoare, iar părinţii stau de multe ori neputincioşi, fără să ştie ce să facă în faţa unor situaţii îngrijorătoare.
Aici educatoarele trebuie să-şi dezvolte un alt domeniu de competenţe, pentru a putea ajuta copiii şi părinţii. Pentru ca viaţa copiilor în grădiniţă să-şi poată îndeplini menirea educativă, constituirea unei comunităţi educaţionale copii – educatoare - părinţi este o condiţie obligatorie.
Reuşita în constituirea unei comunităţi este şi un model pentru copii, în care ei se pot regăsi în mod firesc. Acesta este un model cu atât mai necesar în contextul globalizării contemporane.
Experienţele locale nu mai sunt limitate la un spaţiu geografic anume, ci sunt accesibile oricui în cuprinsul lumii noastre. Astfel, mişcarea internaţională Waldorf, care cuprinde oameni din cele mai diferite ţări, continente, culturi şi medii, este şi un context în care există un bogat schimb de experienţă în ceea ce priveşte diversitatea educaţională.
Educatoarele Waldorf au posibilitatea participării la cursuri, seminarii, schimburi de experienţă internaţionale, primind şi dând şi altora din rezultatele aplicării pedagogiei întemeiate de Rudolf Steiner.
Asociaţia internaţională pentru pedagogia Waldorf / Rudolf Steiner (IASWECE), cu sediul la Jaerna, Suedia a împlinit 40 de ani de existenţă. Prin activitatea membrilor ei din peste 30 de ţări, în interiorul asociaţiilor naţionale, a seminarelor de formare şi perfecţionare, a grădiniţelor şi grupelor de grădiniţă, s-a făurit o multiplă reţea de colaborare între oameni şi instituţii din întreaga lume. Educatoarele Waldorf din România au contribuit şi contribuie la aprofundarea şi înnoirea muncii cu copilul mic şi foarte mic, străduindu-se pentru realizarea unei calităţi atât de necesare în grădiniţe.
Cursurile diversificate de specializare, perfecţionare şi formare continuă, cursurile pentru părinţi beneficiază de schimburile internaţionale între colegele din grădiniţe Waldorf. Sunt în desfăşurare proiecte internaţionale la care participă şi colegele din România.
Există o colaborare şi în ceea ce priveşte cercetarea pedagogică privitoare la problemele actuale ale copilului mic şi foarte mic şi la nevoile lor educaţionale pentru acum şi pentru viitor. În contextul globalizării, experienţa internaţională în această privinţă este foarte importantă.
Mişcarea pedagogică Waldorf este un model de colaborare internaţională, dincolo de limitele limbilor vorbite, de politică şi de religie.
Prin tot ceea ce fac, participanţii la mişcarea educaţională Waldorf se străduiesc pentru asigurarea acelui drept uman fundamental pentru fiecare copil din lume: dreptul la copilărie.
„O societate nu se manifestă nicăieri mai clar decât în felul în care se poartă cu copiii săi. Succesul nostru trebuie măsurat prin fericirea şi bunăstarea copiilor noştri, care sunt şi cei mai vulnerabili cetăţeni, dar şi cea mai mare bogăţie în orice societate omenească“. (Nelson Mandela, 1998)

Un exemplu de durabilitate (sustainability)

Asociaţia Internaţională a Grădiniţelor Waldorf
la 40 de ani

Lect.univ. drd. Sorin R. Ţigăreanu

Cuvântul durabilitate este una din traducerile termenului sustainability, care, la rândul lui, provine din latinescul sustinere (tenere, a menţine, a păstra şi sus – preluat în acest fel şi în limba română). Cuvântul englez sustain, are mai multe înţelesuri, în principal: “a menţine", "a sprijini", dar şi "a rezista” sau “a dăinui”. Utilizat începând cu 1987 drept noţiune legată de dezvoltare, sustainability are şi înţelesul durabilităţii (dăinuirii) omeneşti pe Pământ, o chestiune foarte actuală (de exemplu chiar în aceste zile, la conferinţa privitoare la reducerea emisiilor de gaze reziduale în atmosferă de la Copenhaga) în ceea ce priveşte mediul şi viaţa în general pe Pământ.

Pornind de la aspecte ale mediului înconjurător (Raportul Comisiei Bruntland a ONU, referitor la mediul ambiant şi la dezvoltarea omenirii - Rezoluţia Adunării Generale a ONU Nr. 42/187 din 11 decembrie 1987), conceptual de durabilitate a ajuns să fie aplicat la toate domeniile vieţii omeneşti şi este azi unul din parametrii general acceptaţi pentru evaluarea stadiilor de dezvoltare a umanităţii.

În contextul globalizării, asemenea parametri pot ajuta la depăşirea limitelor unor modele de dezvoltare exportate şi la micşorarea pericolelor preluării necritice a acestora în alte contexte culturale, unde pot face mai mult rău decât bine. Ultimii 20 de ani sunt plini de asemenea exemple, nefăcând excepţie nici România.

Atunci când se operează cu concepte schematice precum: “raportul preţ-calitate” sau necritice precum “cererea pieţei” efectele pe termen mediu pot fi mai degrabă de natură involutivă, dacă nu chiar degenerativă, după cum putem vedea în Europa de Est, în Asia şi în Africa. Motivul provine din amestecul domeniilor vieţii şi din transferul necritic şi nepotrivit al valorilor între domenii. Dacă vorbim aici despre cele trei sfere ale organismului social – economică, juridică şi spirituală - o facem pentru a sublinia relaţia profundă a conceptului de durabilitate cu legile organice ale dezvoltării şi societăţii omeneşti.

Mai nou se vorbeşte şi de durabilitate socială (social sustainability) în legătură cu dreptul generaţiilor viitoare la cel puţin aceleaşi resurse sociale la care accede şi generaţia prezentă (exact opusul ideii “după noi, potopul”). Aici se face referire la domenii cuprinzătoare, precum sunt diversitatea culturală sau drepturile umane fundamentale (printre care se numără, mai puţin ştiut, şi dreptul la copilărie).

Viaţa ne ajută acum şi cu un exemplu de organizaţie ce dovedeşte durabilitate. A 40-a aniversare a întemeierii Asociaţiei Internaţionale a Grădiniţelor Waldorf este un prilej de examinare a felului cum în această organizaţie s-a instrumentalizat durabilitatea.

În contextul istoric de acum 40 de ani, în lume vibra încă unda de şoc a mişcărilor revendicative ale anului 1968, când studenţii şi elevii, mai ales din Franţa şi Germania, ieşiseră în stradă pentru a protesta împotriva încremenirii în structuri constrictive atât în domeniile educativ şi cultural cât şi în cel social. Ca urmare, în Franţa s-a ajuns la violenţe şi la schimbarea regimului, preşedintele de Gaulle alegând să demisioneze în faţa lipsei de sprijin politic şi de soluţii reformatoare. După mai mult de 20 de ani de la încheierea războiului, mişcările tineretului impuneau schimbări radicale şi regândirea sistemului occidental. În Germania, tineretul s-a manifestat ceva mai ponderat, iar implicaţiile s-au făcut simţite mai ales în dezvoltarea unor noi concepte educaţionale (primul val reformator în sistemul de învăţământ) şi în desfăşurarea unor experimente revoluţionare în domeniul cultural şi artistic (e suficient să amintim aici numele lui Joseph Beuys şi întâlnirile artistice din cadrul Documenta, la Kassel).

În acelaşi timp, s-a accentuat polarizarea est-vest, mai ales după invazia Cehoslovaciei de către sovietici în 1968 şi, în mod curios, s-a dezvoltat un fel de spirit de concurenţă între sistemul educaţional sovietic şi cele occidentale. În ambele tabere începe să se manifeste o academizare din ce în ce mai timpurie a educaţiei copiilor, un fel de goană după timp, pentru a începe cât mai devreme acumularea de cunoştinţe. Nu cumva să piardă copiii startul în viaţă, nu cumva sa nu mai poată face faţă provocărilor accelerate ale lumii !?

Se vede clar interferenţa nefirească a criteriilor vieţii economice-politice cu cele culturale-spirituale. Şi, pe deasupra, felul cum tocmai sfera bazală a existenţei omeneşti, suport pentru întreaga existenţă, anume copilăria, este supusă la tot mai multe presiuni şi solicitări dinspre lumea adulţilor.

Şi totuşi… Ca niciodată, în ţările occidentale ia avânt un contracurent al iniţiativelor cetăţeneşti, al părinţilor hotărâţi să-şi manifeste dreptul de a alege o altă educaţie pentru copiii lor. Se întemeiază şcoli şi grădiniţe cu programe reformatoare şi alternative (mai ales pe bazele pedagogiei Waldorf / Rudolf Steiner şi Montessori), societatea civilă începe să activeze în diverse forme de asociere cu scopuri culturale şi educaţionale.

Iată fundalul general pe care, la 19 octombrie 1969 se întemeiază Asociaţia Internaţională a Grădiniţelor Waldorf, cu sediul în Stuttgart. Procesul fusese pornit din iniţiativa unei educatoare Waldorf, Clara Hattermann din Hannovra, şi a unui profesor Waldorf, Helmut von Kügelgen din Stuttgart. De la bun început asociaţia este gândită ca una internaţională – şi aici avem o valoroasă particularitate, în sensul durabilităţii, a acestei organizaţii.

În preambul statutului se spune: “Pe fondul unor tendinţe preponderent materialiste, educaţia a devenit problematică. Protecţia şi păstrarea copilăriei, stadiu fundamental al dezvoltării oricărui om, a devenit o muncă de pionierat la nivel mondial.
Pentru a realiza acest obiectiv, educaţia Waldorf solicită din partea educatorului o mentalitate ce respectă la copil demnitatea umană deplină şi, ca urmare, individualitatea sa eternă, spirituală, precum şi viaţa sufletească şi natura sa fizică. Ordinea inerentă şi condiţiile sănătoase pentru dezvoltarea trupului, sufletului şi spiritului cer un studiu aprofundat al fiinţei umane, ca bază pentru educaţie. Educatorii trebuie să-i includă şi pe părinţi şi pe alţi pedagogi în procesul de educare a copiilor; adică ei trebuie să lucreze împreună la înnoirea celor trei idealuri de cultură pe care Rudolf Steiner le-a formulat astfel: “vitalizarea ştiinţei, vitalizarea artelor, vitalizarea religiei”. Împletirea acestor idealuri în sfera copilăriei întăreşte voinţa spre o nouă moralitate şi modelarea socială a comunităţii educaţionale.”

Modelul organizaţional al asociaţiei a suferit de-a lungul anilor modificări continue, posibilitate prevăzută de la bun început şi statuată chiar. Astfel, membri ai asociaţiei sunt persoane juridice, asociaţii naţionale din domeniul educaţiei Waldorf timpurii. Pe lângă adunarea reprezentanţilor membrilor asociaţiei a existat un organ consultative – curatoriul – prin care s-au dezbătut marile teme ale educaţiei timpurii, problemele arzătoare la nivel mondial şi local şi s-au efectuat activităţile de cercetare, prin grupele mandatate pentru diferite teme. Curatoriul dezbătea şi propunea de asemenea şi structura bugetului. Comitetul executiv ducea la îndeplinire deciziile adunării reprezentanţilor. Actualmente, asociaţia are un consiliu director, format din reprezentanţii organizaţiilor naţionale membre ale asociaţiei, un consiliu de coordonare şi un grup executiv ce reprezintă juridic asociaţia.

Finanţarea este asigurată prin cotizaţiile plătite de asociaţiile membre. Asociaţiile se obligă în mod liber să participe prin cotizaţii la finanţarea activităţilor Asociaţiei Internaţionale. Bugetul se alcătuieşte însă şi pe baza unor donaţii, fie cu scop specificat, fie libere. Donaţiile sunt dirijate în principal către diferitele proiecte finanţate de Asociaţie. Există şi unele parteneriate între asociaţii membre şi proiecte în alte ţări (Norvegia - Africa de Sud / Germania – Rusia / Danemarca - Peru).

Activităţile Asociaţiei sunt mai ales cursuri de formare şi de perfecţionare continuă, mentorat şi consiliere în diferite ţări ale lumii (asociaţia are 36 de membri, asociaţii naţionale şi supranaţionale). Aceste activităţi sunt coordinate prin îndrumători de proiect recunoscuţi de Asociaţie. De asemenea, în cadrul unor grupe de lucru mandatate, sunt cercetate diferite aspecte şi teme ale educaţiei Waldorf timpurii (îngrijirea şi educarea copiilor de la 1 la 3 ani, dezvoltarea mişcării şi a motoricii fine, trecerea de la grădiniţă la şcoală, jocul copiilor, educaţia timpurie în medii periclitate – război, catastrofe naturale, criterii şi linii directoare în formarea pedagogilor etc). Asociaţia Internaţională are parteneriate cu alte organizaţii educaţionale Waldorf (Consiliul European pentru Educaţie Rudolf Steiner) împreună cu care participă la Platforma Europeană pentru Educaţie, structură politică reprezentată în Consiliul Europei şi constituită prin colaborarea a numeroase organizaţii educaţionale de diferite orientări pedagogice. De asemenea Asociaţia Internaţională este partener al Alliance for Childhood, organizaţie internaţională cu filiale şi parteneri în întreaga lume (SUA, Canada, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franţa, Germania, Austria, Ungaria, România, Ucraina, Rusia).

Finanţarea diferitelor proiecte este examinată periodic în Consiliu şi se urmăreşte principiul “ajutor pentru autoajutorare”. Aceasta înseamnă că finanţarea are o anumită dinamică prin care, treptat, ponderea locală începe să crească, în virtutea autosusţinerii, iar participarea Asociaţiei internaţionale se reduce tot mai mult.
Modul de lucru în Consiliu constă în parcurgerea unor etape în procesul luării deciziilor. Probleme generale şi cele locale sunt aduse în faţa consiliului prin reprezentanţi sau prin grupe de lucru mandatate pentru abordarea acelor probleme. La fiecare din cele două întâlniri anuale ale Consiliului se prezintă aşa numitele “probleme arzătoare” ale momentului, atât local cât şi regional. Astfel se construieşte o imagine asupra problemelor arzătoare la nivel mondial, în domeniul educaţiei timpurii. Referitor la acestea se examinează necesitatea intervenţiei în acele probleme arzătoare. Aici este locul iniţiativelor, atât personale cît şi naţionale ori regionale. Orice propunere de acţiune sau de proiect are şi implicaţii bugetare, de aceea trebuie examinat şi acest aspect. Fie se înaintează un proiect spre discutare, cu solicitările de finanţare respective, fie se propune formarea unei grupe de lucru mandatate cu aprofundarea problematicii.

Întâlnirile consiliului durează 3-5 zile de muncă intensă, necesare pentru a se putea pune în mişcare procedura de luare a deciziei. Grupul de coordonare şi comitetul executiv trebuie să pregătească premisele şi materialele necesare desfăşurării acestei proceduri. Materialele explicative şi pregătitoare sunt trimise anterior spre studiu şi prelucrare fiecărui membru al Consiliului. Apoi, în cadrul întâlnirii, pentru luarea deciziilor sunt parcurşi următorii paşi: mai întâi prezentarea problematicii sau a proiectului. Apoi, în ziua următoare se pun întrebări şi se discută chestiunea. Dacă se poate, se formulează o propunere de decizie. Dacă nu, problema rămâne la grupul mandatat, spre aprofundare. Odată formulate propunerile de decizie, în a treia zi are loc procesul propriu-zis de decizie.

Principiul de decizie este consensul. Adică există trei posibilităţi de exprimare: de acord, abţinere fără blocarea procesului şi abţinere cu blocarea procesului. În ultimul caz, decizia nu poate fi luată şi problema se reconsideră urmând a se lua o decizie nouă la următoarea întâlnire a Consiliului. În celelalte două situaţii, după parcurgerea rundei de votare, se emite o decizie executabilă.

Exercitarea prerogativelor de consilier poate fi realizată în această manieră şi datorită istoriei acestui grup de oameni. Acum 12 ani, Asociaţia Internaţională, care avea încă sediul în Germania, la Stuttgart, a intrat într-un proces de dezvoltare organizaţională, având ca scop autonomizarea domeniului internaţional, faţă de domeniul intern german. Procesul a durat 7 ani şi s-a realizat printr-o muncă asiduă de modelare organizaţională. Începând din 2006, sediul Asociaţiei a fost mutat la Järna, în Suedia. Pe parcursul acestui proces s-a edificat o manieră de lucru extrem de intensă şi s-au făurit relaţii interumane foarte valoroase. Astfel, există acum respect, o încredere reciprocă, îngăduinţă şi răbdare, o disciplină a dezbaterilor prin care se alocă un timp anume – limitat – enunţării părerilor şi contribuţiilor la temă pentru fiecare participant. Pe deasupra, membrii Consiliului parcurg continuu câte o temă de studiu, pe o durată de 2-3 ani, aplecarea aceasta asupra unei teme comune creând şi alte raporturi interumane, la nivele superioare. De asemenea, sunt aduse de la nivel local şi părerile, dar şi problemele colegelor şi colegilor ce sunt reprezentaţi în Consiliu. Nu în ultimul rând, întâlnirile au loc de fiecare dată în altă ţară, iar membrii Consiliului au ocazia de a cunoaşte situaţii şi oameni de la faţa locului, din organizaţiile naţionale.

Atunci când principiile de lucru rezultă dintr-o abordare aprofundată a fiinţei copilului, din nevoia organică de a constitui comunităţi libere în care şi individualităţile să poată fi active şi să-şi poată asuma responsabilităţi, ambianţa şi atmosfera de lucru se potenţează. Se instalează un proces de învăţare, în care individualităţile se pot manifesta ca purtătoare de impuls, pot aşeza germenii unor evoluţii viitoare în lume. Aplicarea consecventă a voinţei intră în rezonanţă cu impulsurile de voinţă mai cuprinzătoare, care se manifestă prin “probleme arzătoare” şi se produce o accentuare a energiilor iubitoare aflate la lucru pe Pământ. Prin aplecarea conştientă asupra acestor procese are loc o limpezire a motivelor şi imboldurilor de acţiune ale individualităţilor implicate. Se deschid astfel linii de acţiune şi pentru alte individualităţi din viitor.

Plasată prin istoria dezvoltării mişcării Waldorf în acest context, Asociaţia Internaţională pentru Educaţia Steiner / Waldorf Timpurie (International Association for Steiner / Waldorf Early Childhood Education-IASWECE) a dobândit virtuţile unei organizaţii ce se poate nu numai auto-susţine, ci şi dezvolta în continuare în mod durabil.

WALDORF KINDERGARDENS IN ROMANIA AND MOLDAVIA

ROMANIA
*
BAIA MARE
Şcoala cu Clasele I-VIII „I.L. Caragiale” Baia Mare
Str. Traian 26 A, jud. Maramureş, cod 430262
Tel. 004 0262 274710
Contact: Luminiţa Czégényi
*
BISTRIŢA
Grădiniţa P.P. Nr. 6 Bistriţa
Aleea Şieului 11b, jud. Bistriţa-Năsăud, cod 420178
Tel. 0040-263-233 020
Contact: Aritina Şuscă
*
BRAŞOV
Grădiniţa Nr. 25 Braşov (Hungarian)
Aleea Mercur 10, jud. Braşov, cod 500439
Tel. 0040-268-331 389
Contact: Sarolta Csabai
*
BRĂILA
Şcoala Waldorf Brăila
Calea Călăraşilor 104, jud. Brăila, cod 810244
Tel. 0040-239-619818
www.waldorfbraila.ro
Contact: Rodica Bocaniciu c/o Scoala Waldorf
*
BUCUREŞTI
Grădiniţa de Copii Nr. 2 Bucureşti
Str. H. Coanda 24, sector 1, cod 010668
Tel. 0040-21-212 88 03
Contact: Filofteia Avramescu
*
Grădiniţa de Copii Nr. 251 Bucureşti
Str. Venezuela 11, sector 1, cod 011834
Tel. 0040-21-230 14 17
Contact: Mirela Andrei
*
Grădiniţa Waldorf Christophori International (Private Kindergarden)
Str. Puţul cu Plopi 8, sector 1, cod 010178
Tel. 0040-21-315 30 39
Contact: Ileana Toma ;
www.christophori.ro
*
Liceul Waldorf Bucureşti / Gradinita nr.113 Waldorf
Str. Popa Nan nr.47, sector 2, Bucuresti
Tel/Fax 0040-21.252.17.72
Tel. 0040-21.252.13.56
Contact: Mariana Voiculescu ;
http://gradinita113waldorf.blogspot.com/
*
BUHUŞI
Grădiniţa P.P. Nr. 1 (Şcoala Nr. 2) Buhuşi
Str. Primăverii 3, jud. Bacău, cod 605100
Tel. 0040-234-262 397
Contact: Nicoleta Pascaru nicoleta_pascaru@yahoo.com
*
BUZĂU
Grădiniţa P.P. Nr. 9 Buzău
Str. Vulturului 2, cartier Micro V, jud. Buzău, cod 120058
Tel. 0040-238-726 807
Contact: Marilena Cazan
Mihaela Anghel
*
CÂMPINA
Grădiniţa Waldorf (Grădiniţa Nr. 10) Câmpina
Str. Nucilor 9, jud. Prahova, cod 105600
Tel. 0040-244-376 161
Contact: Laura Moga
*
CLUJ-NAPOCA
Grădiniţa Waldorf Cluj-Napoca (Grădiniţa „Dumbrăvioara”)
(Romanian and Hungarian)
Str. A. France 14, jud. Cluj, cod 400463
Tel. 0040-264-441 528
Contact: Eleonora Tigăreanu
*
Liceul Waldorf Cluj-Napoca (Romanian and Hungarian)
Str. Sergiu Celibidache 8-12, jud. Cluj, cod 400368
Tel. 0040-264-455 560
Contact: Rodica Nica c/o ;
www.waldorfcluj.ro
*
CONSTANŢA
Grădiniţa P.N. Nr. 51 Constanţa
Str. Badea Cârţan 8, jud. Constanţa, cod 900507
Tel. 0040-341-440 051
Contact: Sultana Caracota
*
IAŞI
Liceul Waldorf Iaşi
Str. Ciric 23 A, jud. Iaşi, cod 700334
Tel. 0040-232-472 000
Contact: Teodora Vâscu
www.waldorf-iasi.ro
*
Grupa Waldorf Iasi: Contact: Maria Dima
*
MIERCUREA CIUC
Grădiniţa „Aranyalma” Miercurea Ciuc
Aleea Copiilor 6, jud. Harghita, cod 530170
Tel. 0040-266-310 248
Contact: Gabriela Ágoston
*
Grădiniţa „Csipike” Miercurea Ciuc (Hungarian)
Str. Iancu de Hunedoara 31, jud. Harghita, cod 530193
Tel. 0040-266-310 664
Contact: Éva Vass
*
ORADEA
Grădiniţa “Luceafărul” Oradea (Romanian and Hungarian)
Calea Aradului nr. 4 a
Contact: Eugenia Dragoi
http://waldorf-oradea.blogspot.com/
*
PITEŞTI
Grădiniţa P.P. Nr. 6 Piteşti
Str. Frasinului 10, jud. Argeş, cod 110356
Tel. 0040-248-274 094
Contact: Eugenia Paiscar
Adelina Aristantoiu-Popescu
*
PUCIOASA
Grădiniţa P.P. Nr. 2 Pucioasa
Str. Florin Popescu 25, jud. Dâmboviţa, cod 135400
Tel. 0040-245-760 603
Contact: Luminiţa Ionescu Mobile 0040-726-321 108
Denisa Mariana Duşă Mobile 0040-769-184 286
*
RÂMNICU VÂLCEA
Şcoala Waldorf Ramnicu Vâlcea
Calea lui Traian 170, jud. Vâlcea, cod 240360
Tel. 0040-250-742 855
Contact: Constantina Drăgănel
Gabriela Dinica
*
RÂŞNOV
Grădiniţa P.N. Nr. 3 Râşnov
Str. I. L. Caragiale 148, jud. Braşov, cod 505400
Tel. 0040-268-230 419
Contact: Georgeta Preda
*
REŞIŢA
Şcoala Nr. 7 Reşiţa
Aleea Galaţi 6, jud. Caraş-Severin, cod 320137
Tel. 0040-255-250 673
Contact: Carmen Ciortuz-Millig
Ana-Maria Vasilescu
*
ROŞIA
Şcoala de Arte şi Meserii Waldorf „Hans Spalinger” Roşia
Str. Şcolii 202, jud. Sibiu, cod 557210
Tel. 0040-269-582 387
Contact: Iuliana Tudorica c/o scoalawaldorfrosia@yahoo.com
Annette Wiecken
Mihaela Cristina Hoandra
*
SFÂNTU GHEORGHE
Grădiniţa P.P. „Gulliver” Sf. Gheorghe (Hungarian)
Str. Dealului 24, jud. Covasna, cod 520060
Tel. 0040-267-318 903
Contact: Emese Pál
*
SIBIU
Grădiniţa de Copii Nr. 19 Sibiu
Str. Kiev 17, jud. Sibiu, cod 550130
Tel. 0040-269-219 760
Contact: Floarea Igna, Anca Maria Igna
*
SIMERIA
Şcoala Waldorf Simeria
Str. Biscaria 1, jud. Hunedoara, cod 335900
Tel. 0040-254-261 326
Contact: Eva Balogh

www.waldorfsimeria.ro
*
SOVATA
Grădiniţa P.P. Nr. 2 Sovata (Hungarian)
Str. Liniştei 20, jud. Mureş, cod 545500
Tel. 0040-265-570 331
Contact: Zsuzsa Varga
Mobile 0040-744-765 707
*
TÂRGU-MUREŞ
Grădiniţa P.P. Nr. 16 Tg. Mureş
Str. Sportivilor 2, jud. Mureş, cod 540058
Tel. 0040-265-265 446
Contact: Angela Bulz
*
Grădiniţa P.P. „Rândunica” Tg. Mureş (Hungarian)
Str. Ion Buteanu 18, jud. Mureş, cod 540408
Tel. 0040-265-232 965
Contact: Enikö Mátéfi
Mobile 0040-746-089 606
*
TIMIŞOARA
Grădiniţa P.P. Nr. 29 Timişoara
Str. Mureş 6, jud. Timiş, cod 300415
Tel. 0040-256-452 009
Contact: Lăcrămioara Dinu
*
Liceul Waldorf Timişoara
Str. Uranus 10, jud. Timiş, cod 300687
Tel. 0040-256-482 448
Contact: Dana Ungur < danaungur69@yahoo.com>
Monica Nicolici
www.waldorftm.ro
*
TURDA
Şcoala Waldorf „Michael” (Şcoala „A. Şaguna”) Turda
Str. Traian 73, jud. Cluj, cod 401087
Tel. 0040-264-314 201
Contact: Diana Soporan c/o
*
MOLDAVIA
CHIŞINĂU
Liceul Waldorf Chisinau
Str. Studentilor 11, Chisinau, cod 2045
Tel. 0037-322-223 155
Fax 0037-322-320 991
Contact: Angela Cretu c/o